Anisoara muncea in Italia ca multe alte romance. Acum o luna, femeia in varsta de 59 de ani a disparut fara urma. Dupa multe cautari, carabinieri au dat de ea

O romanca in varsta de 59 de ani a disparut fara urma in Italia, acum mai bine de o luna, iar abia acum familia ei a primit vesti bune.

Anisoara Avram a fost gasita, iar anuntul a fost facut chiar de catre fiica ei, Andreea.

„Am gasit-o. Era la Rimini. O persoana mi-a scris in privat ca ar fi vazut-o pe mama, dar nu era sigura 100%. Dar s-a dovedit a fi chiar ea”, a scris fiica Anisoarei pe internet.

Loading...

Tanara a stat de vorba si cu presa romaneasca din Italia si a spus ca mama ei a dormit la un centru pentru primirea persoanelor fara adapost, dar ca nu isi aminteste mai nimic din ce i s-a intamplat in ultima luna.

„Nu mai stie nimic. Mergem maine la psiholog si apoi la un control de specialitate si vom vedea ce ne spun”, a spus fiica Anisoarei.

Anisoara Avram este din Fantanele, judetul Suceava si a disparut in Italia pe 24 martie 2018. Ea lucra ca ingrijitoare in Limbiate, provincia dintre Monza si Brianza, o localitate din apropiere de Milano.

Te-ar putea interesa si:

Un pensionar botoșănean a reușit să își clădească cu propriile mâini o afacere unicat în județ. La doar câteva zeci de metri de casa în care s-a născut marele Eminescu, printre casele de secole din Centru Vechi al Botoșaniului, Dumitru Coteaţă a muncit și a pus pe picioare o saună şi o baie.

Toată construcţia a fost ridicată cu palmele lui, iar întreaga instalaţie este unicat, fiind făcută din materiale refolosite. Rămas văduv, botoşăneanul cu o pensie de doar 570 de lei, munceşte pe brânci toată ziua, ajutor fiindu-i un tânăr care nu primeşte bani, ci dreptul săptămânal la o baie.

Fost angajat la societatea de termoficare din oraș, bărbatul a rămas fără serviciu în urmă cu aproape patru ani, când a fost disponibilizat ca urmare a reorganizării societăţii. Fiind pe rând instalator, sudor şi fochist, el nu a vrut să renunţe la muncă, mai ales că ideea construcţiei unei băi îi încolţise în minte de acum aproape zece ani, la aproape un deceniu de la desființarea Băii Centrale. Bărbatul a racirdat mai întâi construcția la rețeaua de apă şi apoi a făcut canalizarea, după care a început să adune materiale.

Loading...

„Ştiam că nu toţi oamenii din oraş au baie acasă şi m-am gândit să vin în ajutorul lor. Am turnat mai întâi temelia şi am avut vreo 300 de cărămizi din nişte magazii mai vechi pe care le-am demolat. Am scos cărămida din pământ, pentru că nu îmi permiteam să cumpăr materiale noi”, povesteşte Dumitru Coteaţă.
Nu a avut un proiect, ci a lucrat în funcţie de cum reuşea să adune lucrurile. A mai cumpărat nişte BCA şi muncea când se întorcea de la serviciu, chiar înainte de a fi disponibilizat.

„Am muncit singur. Aduceam câte puţin nisip, puţin var şi mai puneam trei patru rânduri de cărămizi”, îşi aminteşte botoşăneanul.
Construcţia a durat mai bine de doi ani, iar după ce a ridicat sauna şi duşurile a urmat extinderea pentru vestiar.

„În saună pot intra până la 50 de persoane, iar alături sunt trei duşuri”, explică întreprinzătorul.
Pentru a asigura căldura necesară a apelat la niște meșteri care au construit un cuptor din piatră. Dar pentru că nu era eficient, a trebuit să-l demoleze şi să ridice altul, de data aceasta metalic, o construcţie de patru metri înălțime, care include şi un cazan interior ce asigură apă caldă. Apoi s-a făcut instalaţia aferentă, cu motopompă pentru a asigura circuitul, apoi un boiler care poate înmagazina patru metri cubi de apă.

„Aşa ceva se mai poate vedea doar la Termica. Iarna am şi căldură”, a explicat botoşăneanul.
Pentru că obiectivul a fost ridicat în Centrul Vechi, loc predominant locuit de romi, românii netrecându-i prea des pragul, baia este deschisă doar două zile pe săptămână, vinerea după-amiază pentru bărbaţi şi sâmbăta pentru femei, tariful fiind unul modic – 10 lei pentru adulţi şi cinci lei pentru copii, propriearul sperând ca așa să acopere investiția.

„Am luat bani din casă pentru a face rost de cele necesare şi am avut nu ştiu câte discuţii cu soţia pe această temă, dar a fost un vis la care nu am vrut să renunţ”, spune Dumitru Coteaţă.

Loading...